Avem si drepturi !

1. Dreptul de a cumpara ce vrei, unde vrei

Daca vrei sa cumperi un produs sau un serviciu din alt stat european, legislatia europeana iti permite acest lucru, si te scuteste de plata TVA  sau a altor costuri cand te intorci acasa. Acest lucru este valabil indiferent daca te deplasezi personal sau comanzi ceva prin intermediul internetului, telefonic sau prin posta. In general autoritatile nu te pot opri sa importi un produs pe care l-ai cumparat legal intr-un alt stat european, cu exceptia unor produse cum ar fi armele etc. 

2. Dreptul de a returna un produs daca nu functioneaza

Ce se intampla daca achizitionezi un televizor si se strica imediat? In spiritul legislatiei europene, daca un produs nu este conform cu contractul dintre tine si vanzator, poti sa il duci inapoi si sa ceri sa fie reparat sau inlocuit. Poti sa ceri o reducere sau sa ti se returneze banii.  Acest lucru este valabil timp de doi ani de la livrarea produsului. Iar in primele sase luni dupa livrare, obligatia conformitatii este a vanzatorului, care trebuie sa demonstreze ca a respectat conditiile contractuale. Aceste prevederi te protejeaza si in situatia in care ceea ce primesti nu este ceea ce ai comandat. De exemplu daca ai comandat mobila tip antichitati si ai primit doar o reproducere, poti sa returnezi produsul.

3. Dreptul de a beneficia de standarde inalte de siguranta pentru produse alimentare si bunuri de larg consum

Uita-te in jurul tau la supermarket - vei vedea produse din toata Europa. Sunt sigure? Da, trebuie sa fie. UE are legi care te asigura ca esti in siguranta. Desi nici o prevere legislativa nu poate garanta zero risc, sau 100% siguranta, tarile UE au unele dintre cele mai inalte standarde de siguranta din lume. Siguranta alimentara este principiul ca toate etapele productiei/ vanzarii garanteaza siguranta produselor. In consecinta, reglementarile UE prevad modul in care se cresc si recolteaza plantele, ce ingrasaminte se pot folosi, cum sunt procesate alimentele, ce coloranti si ce aditivi sunt permisi, cum este stocat si, in sfarsit, vandut. De asemenea, UE are reglementari care vizeaza produsele alimentare importate din alte parti ale lumii. Reglementarile UE sunt stricte si in ce priveste alte tipuri de produse: jucarii, cosmetice, electrocasnice etc, toate produsele comercializate in Uniune trebuind sa fie sigure, iar firmele sunt obligate sa anunte autoritatile relevante daca descopera ca au plasat pe piata produse nesigure. Evident, daca produsele prezinta pericole, ele vor trebui retrase de urgenta de pe piata.

4. Dreptul de a fi informat asupra continutului produselor alimentare

Cum poti afla ce contin alimentele pe care le mananci? Trebuie sa te uiti la ambalaj. Reglementarile UE cu privire la etichetare garanteaza ca primesti toate informatiile de care ai nevoie. Detalii complete despre ingrediente, coloranti, indulcitori, aditivi etc trebuie sa fie incluse pe etichete. Daca un ingredient are potential alergenic, chiar si in cantitati mici, acest lucru trebuie sa fie inscris vizibil pe ambalaj. Reglementarile UE prevad si care produse pot fi denumite 'organice' si care pot folosi denumiri asociate unor regiuni din Europa. De exemplu, daca gasesti masline cu mentiunea ca sunt produse in Kalamata, atunci poti fi sigur ca acest lucru este adevarat. In fine, reglementarile UE iti permit sa fii informat daca un anumit aliment este modificat genetic sau daca contine ingrediente modificate genetic.

5. Dreptul de a semna contracte care iti respecta drepturile

Ai semnat vreodata un contract fara a citi randurile scrise cu litere micute? Daca textul respectiv precizeaza ca avansul pe care l-ai dat nu poate fi returnat, chiar daca firma nu isi respecta obligatiile? Dar daca spune ca nu ai dreptul sa reziliezi contractul daca nu platesti o compensatie semnificativa? Reglementarile UE considera acest tip de clauze incorecte si indiferent de tara in care semnezi un asemenea contract, UE te protejeaza de asemenea abuzuri.  

6. Dreptul de a te razgandi

Ce se intampla daca un vanzator vine la usa ta si te convinge sa semnezi un contract care te obliga la plata unor sume importante? Legislatia europeana te protejeaza in asemenea cazuri. In general, poti sa anulezi un asemenea contract in 7 zile. Exista si exceptii, de exemplu contractele de asigurare sau, in unele state europene, cumparaturile sub 60 de euro. Legislatia europeana te protejeaza cand cumperi prin corespondenta, pe internet sau alte tipuri de vanzari la distanta. Nici situatiile in care primesti bunuri pe care nu le-ai comandat si dupa aceea esti obligat sa le platesti nu sunt legale. Daca achizitionezi un produs sau un serviciu de pe un website sau printr-un program teleshopping - poti sa anulezi contractul, fara sa motivezi, in termen de 7 zile. Pentru anumite servicii financiare ai posibilitatea sa anulezi timp de pana la 14 zile.

7. Dreptul de a putea compara preturile

Cum compari preturile a doua tipuri de produse, de exemplu cereale, care sunt ambalate in gramaje diferite?  Reglementarile europene cer ca etichetele sa contina si pretul pe unitate, de exemplu pretul pe kg, sau pe litru, ca sa te ajute sa iei decizia potrivita. De asemenea, UE cere firmelor de servicii financiare sa iti ofere anumite informatii de o maniera standardizata, de exemplu in cazul creditelor sa te informeze cu privire la dobanda anuala efectiva etc.

8. Dreptul de a nu fi inselat

Primesti o scrisoare prin posta in care o firma iti spune ca ai castigat marele premiu la o loterie pe care au organizat-o. Insa probabil ceea ce urmaresc este ca tu sa ii contactezi astfel incat sa te poata convinge sa faci o comanda. De fapt n-ai castigat nimic. Dar este o asemenea tactica de marketing legala? NU. Reclamele mincinoase sunt interzise in UE.  In plus, trebuie sa primest, atunci cand cumperi la distanta, detalii complete despre produsul sau serviciul comandat si despre furnizor: cine sunt, ce comercializeaza. cat costa produsul, cat costa trimiterea, cat timp va dura pana il vei primi. Bancile trebuie sa iti ofere informatii despre dobanda pe care o vei plati, durata contractului, modalitatile in care il vei putea anula.

9. Dreptul de a fi protejat si cand esti in vacanta

Dar daca mergi in vacanta iar agentia de turism care te-a trimis intra in faliment? Daca servicii descrise in brosura firmei nu sunt ceea ce primesti in realitate? In ambele situatii, legislatia UE te protejeaza. Agentiile de turism trebuie sa te aduca acasa in siguranta daca intra in faliment si trebuie sa iti ofere o compensatie daca serviciile pe care le-ai primit difera de cele pe care le-ai contractat. Daca ei cresc unilateral preturile, tu ai dreptul sa reziliezi contractul. Iar daca ajungi la aeroport si nu te poti imbarca pentru ca compania aeriana a suprarezervat, reglementarile UE le cere sa iti ofere o compensatie.  EU te protejeaza obligand agentii economici sa iti dea posibilitatea sa semnezi un contract in limba ta, iar pentru servicii de tip timesharing ai o perioada de razgandire de 10 zile in care poti sa renunti fara a fi obligat sa motivezi decizia. In fine, legislatia europeana iti ofera dreptul de a-ti duce prietenii cu blanita cu tine in vacanta, daca veterinarul tau le-a eliberat 'pasapoartele'.

10. Dreptul de a primi sprijin in solutionarea problemelor legate de protectia consumatorilor cu care te-ai confruntat in alta tara

Reglementarile UE prevad ca ai dreptul sa fii informat pentru a lua deciziile corecte. Drepturile tale trebuie protejate, in special in contextul dezvoltarii comertului electronic, al folosirii monedei unice si al mobilitatii crescute. UE iti ofera siguranta si garantia ca primesti cele mai bune produse / servicii pentru banii pe care ii dai. UE a creat chiar un organism propriu care se ocupa exclusiv de problematica drepturilor consumatorilor - Centrul european al consumatorilor. 

http://www.birouldeconsiliere.ro/detaliu.aspx?eID=407&t=Articole 

Românul...

ADAPTABIL, CURIOS, ORGOLIOS, SENSIBIL LA CUM E PERCEPUT DE CEILALŢI, MATERIALIST, CRITIC, EVITÂND RISCUL, DORNIC DE RELAXARE. Aşa poate fi caracterizat pe scurt consumatorul român.

Consumatorii români au început drumul spre emancipare, învăţând ce înseamnă specializarea, discriminarea între categorii de produse şi mărci, pentru ca în ultimii 4-5 ani să devină din ce în ce mai exigenţi în ceea ce priveşte “preţul” calităţii, dar şi mai orientaţi către a salva timp şi efort, mai apropiaţi de mânuirea noilor tehnologii.

Expansiunea comerţului modern, apariţia şi consolidarea lanţurilor mari de hipermarketuri şi discounteri au contribuit decisiv la formarea şi adaptarea comportamentului consumatorilor, în special în ceea ce priveşte consumul produselor din categoria FMCG.

Dacă pentru categoria consumatorilor cu venituri scăzute preţul rămâne criteriul cu greutatea cea mai mare în alegerea bunurilor de larg consum, pentru cei cu venituri medii şi peste, aceste criterii de alegere încep să devină tot mai elaborate, ţinând din ce în ce mai mult de imaginea asociată produselor achiziţionate.

O categorie tot mai mare de români reuşeşte să îşi orienteze constant o parte din venituri către “investiţii” în zona ariilor legate de stilul de viaţă, activităţi de relaxare, distracţie. Din ce în ce mai mulţi se orientează către petrecerea vacanţei în afara ţării, iar tinerii din marile oraşe încep să valorizeze tot mai mult conceptul de a trăi sănătos, transpus în ideea de a face mişcare, a mânca sănătos, a petrece tot mai mult timp in aer liber.

COPIII rămân principalul motor motivaţional, principalul argument pentru care părinţii îşi propun atingerea unui standard de viaţă mai bun şi achiziţionarea unor bunuri prin care să le poată asigura acestora securitatea materială în anii ce vin.

Imaginea pe care un produs şi mai ales o marcă o proiectează asupra celui care il/o achiziţionează este un element care cântăreşte tot mai greu, devenind tot mai importantă pe masură ce “vizibilitatea” produsului respectiv e mai mare. Astfel, în alegerea produselor destinate consumului în spaţiul “domestic”, contează în primul rând un preţ avantajos raportat la calitate şi cantitate şi un ambalaj cât mai funcţional, practic.

Când situaţiile de consum implică o “expunere” mai puternică, consumatorii se orientează către mărci care asigură un transfer de imagine care îi ajută să iasă în evidenţă în mod pozitiv şi să fie percepuţi ca nişte persoane de succes.

Importanţa acordată “imaginii” proiectate este cu atât mai evidentă în cazul tinerilor, obiectivându-se prin preferinţe pentru mărci consacrate şi modele de impact atunci când este vorba de alegerea produselor care contribuie la accesorizarea imaginii personale: de la maşina la telefon mobil, dar şi îmbrăcăminte, încălţăminte, parfumuri.

Aceste tendinţe se vor menţine, iar în contextul actual consumatorii vor deveni din ce în ce mai pretenţioşi şi mai atenţi, mai selectivi în ceea ce privesc produsele sau serviciile achiziţionate.

Sursa: GfK România

Consumatorul modern

Consumatorii se confruntă cu reclame din ce în ce mai presante pentru un număr crescând de bunuri şi servicii; chiar reclama însăşi exercită o influenţă tot mai mare asupra stilului de viaţă personal. Nu numai că noi produse şi noi versiuni ale vechilor produse apar pe piaţă şi sunt oferite spre cumpărare consumatorilor, dar alegerea în ceea ce priveşte produsele familiare a devenit din ce în ce mai dificila.
Studiul realizat la nivel European de Microsoft Advertising impreuna cu agentia Carat, a dezvaluit cei mai importanti factori ce se afla in spatele deciziilor de cumparare ale unui consumator.
Pe parcursul studiului au fost analizati aproximativ 19000 de cumparatori la nivel global din cele patru piete de retail principale - alimente, imbracaminte si accesorii, fast-food si electrocasnice.
 
Doar 15% dintre europeni spun ca deciziile lor de cumparare nu au fost afectate de criza iar 4% spun ca planuiesc sa revina la vechile obiceiuri de cumparare dupa recesiune.
In afara de cercetarea pe care consumatorul o face inaintea achizitionarii unui produs, studiul mai aduce in prim plan si segmentul de populatie (24%) ce isi foloseste smartphone-ul in timp ce face cumparaturile, pentru a compara preturile inainte de achizitie.

Consumismul

În secolul XVIII-lea, Adam Smith mentiona că unicul scop final al producuctiei este

consumul, producătorul fiind subordonat în totalitate cerintelor consumatorilor. Astăzi se poate

spune că scopul activitatii economice economice este de a aloca resurse într-un mod cât mai eficient posibil, pentru a satisface nevoile consumatorilor.

Astazi, gama enormă de produse de pe piaţă este suficientă pentru a crea un surplus de informaţie pentru consumator şi, pe deasupra, mai există şi marketing-ul şi publicitatea. Consumatorul contemporan central-european este năpădit de aproximativ 3000 de mesaje publicitare pe zi, la televizor, radio, prin afişe, presa scrisă şi publicitatea de pe ambalaje şi reclamele imprimate pe haine.

Majoritatea oamenilor nu constientizeaza faptul ca traim in epoca consumismului. Cumparam lucruri, muuuulte lucruri de care nu avem nevoie, apoi le aruncam insa pentru producerea acestor lucruri s-au folosit resurse neregenerabile si energie.  

Annie Leonard, o cunoscută oponentă a consumismului, explica acest fenomen de la  cum a fost proiectat şi pus în scenă  şi vorbeste despre ce se întâmplă cu lucrurile pe care noi le cumpărăm, de la producţie la reciclare (ori lipsa ei).